joi, 20 iunie 2013

Despre Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou

Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou ne-a salvat copilul de la moarte

Despre Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou nu ştiam nimic, până când acasă la părinţi am găsit o carte cu viaţa şi minunile, pe care am răsfoit-o şi care m-a surprins văzând grabnicul ajutor acordat celor în nevoie, în special „copiilor născuţi şi nenăscuţi”. Sfântul Efrem a intrat în familie chiar în ziua nunţii noastre, chiar dacă noi nu am realizat acest lucru. Filmul nunţii începe cu un prim plan al icoanei Sfântului Efrem cel Nou cu toate ca în jurul acesteia erau mai multe icoane…

La puţin timp după nuntă am rămas însărcinată. Ne gândeam ce nume ar trebui să-i punem micuţului. Aveam în minte o mulţime de nume însă nu şi Efrem. La 6 luni de sarcină am aflat că exista riscul de a pierde sarcina, iar din acel moment am stat liniştită la pat citind zilnic acatistul Sfântului. După o săptămână, mergând la control am aflat că pruncul ar avea un chist arahnoidian la cap. Chiar şi aşa, nu s-a pus niciodată problema să întrerupem sarcina.
Ştiind faptul că se v-a naşte în jurul datei de 5 mai, am hotărât să-l încredinţăm Sfântului Efrem cel Nou.
După ce am aflat de problema chistului, soţul meu împreună cu fratele lui şi cu părinţii, au mers în Grecia la Mânăstirea Sfântului Efrem cel Nou din Nea Makri, unde s-au rugat pentru viaţa pruncului şi au luat ulei din candela Sfântului. În drumul lor au trecut şi pe la Sf. Mare Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sf. Grigorie Palama, Sf. David al Tesalonicului, Sf Vasile al Tesalonicului, Sf. Anisia, Sf. Mc. Rafael, Nicolae si Irina, Sf. Nectarie din Eghina, Sf. Cuv. David din Evvia, Sf. Ioan Rusul şi la Sf Ioan de Rila.
Tot timpul m-am rugat Sfântului să nasc usor şi repede. Am născut la data de 4 mai în urma unui travaliu aproape inexistent. După naştere s-a confirmat prezenţa chistului la cap. Poziţionarea acestuia într-o zonă delicată, cât şi mărimea (4 cm – în creştere) putea afecta mai mulţi centri nervoşi. Încă din spital ni s-a propus să facem un RMN, rezultatul fiind necesar doctorilor de specialitate. Au zis că din cauza anesteziei generale şi a vârstei prea fragede, exista posibilitatea ca pruncul să nu se mai trezească. Atunci am hotărât să botezăm pruncul în spital înaintea efectuarii RMN-ului.
Am stabilit, să facem botezul în următoarea zi, apoi după amiază, în urma programării, să fie făcut si RMN-ul. A doua zi dimineaţă, ne-a anunţat doamna doctor că programarea a fost anulată pe motiv că aparatul nu mai funcţionează şi peste tot unde a sunat pentru programare, i s-a refuzat examenul RMN din diverse motive. Atunci am hotărât să nu mai facem nici RMN şi nici botezul în spital, ci în urmatoarea duminică, în biserică, după cum s-a şi întamplat. Copilul a fost botezat, la 11 zile, în Biserica Sfânta Ecaterina din Bucureşti, primind numele Efrem Ciprian.
După o săptămână a fost facut şi RMN-ul, fără nici o complicaţie. Cu rezultatul ne-am prezentat la doi dintre cei mai renumiţi doctori de specialitate, unul ne-a spus să facem şi un CT (computer tomograf), dar să aşteptăm până la 3 luni deoarece copilul este prea mic, apoi mai discutăm, iar cel de al-doilea ne-a dat un număr de contact al unei doamne medic, pentru a face copilului tratament cu citostatice. Am sunat de nenumărate ori la acel număr, dar nu a răspuns nimeni, spre mirarea doamnei de la centrală. Atunci am hotărât să trimitem rezultatul RMN-ului în Italia, la mama mea, care era acolo, şi care auzise despre Spitalul Gianinna Gaslini din Genova, ca fiind unul dintre cele mai renumite spitale de copii, din lume.
Când unul dintre doctori a văzut rezultatul RMN-ului, a zis că pruncul poate muri în orice clipă, existând riscul să rămână fără aer şi că trebuie operat de urgenţă. Aici Sfântul Efrem și-a facut simtită prezenţa, căci acelaşi medic, care i-a zis mamei că operatia se ridică la câteva zeci de mii de euro, a venit cu soluţia ca pruncul să vină în Italia şi să fie adus în regim de urgenţă la spital, urmând să fie făcute toate cele necesare pentru salvarea lui…
Aşadar, când pruncul avea doar o lună, am mers cu maşina până în Italia. Tot drumul (24 de ore) a dormit, cu cateva exceptii când a mâncat, iar de plâns nici nu a fost vorba, de parcă nu l-ar fi deranjat nimic.
În spitalul din Genova, i s-au făcut analize complete, fiindu-i descoperit acest chist. A fost dus în departamentul de neuro-chirurgie unde am fost internaţi împreună. După două săptămâni de spitalizare, s-a format o comisie de doctori, şi a fost operat de către cel mai experimentat dintre acestia (cel care face, de obicei, doar interventiile cele mai complicate), directorul departamentului.
Operaţia a durat de la ora 8 dimineaţa până la ora 17, când ni s-a spus că totul s-a încheiat cu bine. (în acest timp, ne-am rugat cu toţii să fie bine). În zilele ce au urmat, recuperarea a decurs foarte bine. Copilul a mai stat în spital la terapie intensivă, încă două săptămâni. În tot acest timp mi-a fost foarte greu, deoarece nu puteam fi alături de Efrem şi nu puteam să-l alăptez decât o singură dată pe zi, dar, aşa cum nu am pierdut laptele din cauza stresului, a drumului obositor până în Italia şi faptului că timp de două săptămâni nu l-am putut alapta, totuşi Sfântul Efrem nu ne-a lăsat… după externare l-am putut alapta normal pâna la vârsta de un an.
În acest timp, Sfântul Efrem a mai vindecat un copil. La terapie intensivă se afla un baiat de 8 luni care făcuse comoţie cerebrală din pântecele mamei, pe care doctorii l-au salvat; dar la două luni a mai făcut odată comoţie cerebrală şi de aceasta dată fiind salvat. Părinţilor acestui copilaş li s-a zis că dacă va mai face încă o dată, nu garanteaza ca il vor mai putea salva. Pe holul spitalului am intrat în vorbă cu mama copilului, (care este româncă), şi ne-a spus despre starea critică a copilului ei. Văzând la noi o carte cu Minunile şi Acatistul Sfântului Efrem cel Nou, a cerut-o pentru a o citi. A doua zi, i-am dat şi din uleiul ce îl aveam din candela Sfantului si am îndemnat-o să ungă băiatul, lucru pe care l-a şi făcut. Copilul a fost externat la o săptămână după aceasta, căci starea lui se îmbunătăţise. La o săptămână după această minune, am fost şi noi externaţi, căci rezultatele arătau că totul a decurs cu bine.
Cât timp am fost noi în Italia, Sfântul Efrem i-a ajutat pe cei din ţară în obţinerea documentelor necesare copilului pentru spitalizare, totul, într-un timp foarte scurt.
La vârsta de 6 luni (în România), în ziua de 1 ianuarie, când i-am dat icoana cu Sfântul Efrem în mânuţe (căci se bucura mult când o vedea), a lipit fruntea de icoana de 3 ori si apoi a sărutat-o. Nu ne-a venit să credem când am văzut aceasta.
La vârsta de un an am mers cu toţii în Grecia la Sfântul Efrem să-i aducem mulţumire. La racla Sfantului, micuţul Efrem s-a arătat foarte bucuros. L-am asezat pe spate direct pe racla Sfantului, cu toate că nu suporta să stea pe spate, nici chiar in bratele mele, dar acum gângurea si radia de bucurie, stând aşa cateva minute bune. Apoi l-am dus la icoana Sfântului de pe catapeteasmă unde a aratat aceaşi bucurie privind icoana ca şi cum ar privi o persoana vie… După aceea s-a facut Acatistul Sfantului si pe când stăteam în genunchi în jurul raclei, băiatul, ţinându-se cu mânuţele de raclă, mergea dintr-un capăt în altul şi săruta icoanele (reprezentate pe raclă), şi cu fruntea le atingea.
Apoi ne-am închinat şi la Sf. Nectarie în Eghina, Sf Ioan Rusul in Procopie, Sf Dimitrie Izvoratorul de Mir din Tesalonic, Sf Rafael, Nicolae si Irina de langă Tesalonic şi Sf. Ioan de Rila.
Acum Efrem are un an si opt luni şi a trecut cu bine peste toate, este perfect sănătos, îl împărtăşim ori de câte ori avem ocazia, chiar şi zilnic, după îndemnul Sfântului Efrem; şi sărută toate icoanele pe care le întâlneşte fiind foarte atras de cele sfinte… Sfântul Efrem cel Nou a fost alături de noi în aceste clipe de încercare, ne-a ajutat şi ne ajută mereu în orice problemă, nu de puţine ori i-am simţit ajutorul… orice am întâmpinat cerând ajutorul Sfântului le-am trecut cu bine.
O promisiune făcută Sfântului Efrem cel Nou, a fost că dacă Dumnezeu ne va dărui o fetiţă, o vom boteza Efremia. Acest lucru s-a întâmplat deoarece între timp am rămas însărcinată şi am născut o fetiţă sănătoasă, pe care am botezat-o Maria – Efremia.
Vă îndemn să chemaţi în ajutor pe Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, precum şi pe ceilalţi Sfinţi, prieteni ai lui Dumnezeu, care nu vor zăbovi să vină în ajutor!
Slava si multumire lui Dumnezeu pentru toate!