duminică, 20 iunie 2010

Blestemul sau binecuvântarea de la părinti!…pilde

Blestemul sau binecuvântarea de la părinti!…pilde
Să știți că blestemul părinților prinde mult; chiar și supărarea lor. Deși nu l-ar blestema părinții pe copil, ci numai de s-ar înverșuna împotriva lui, copilul nu va vedea zile senine, ci viața lui va fi numai un chin. Se va chinui mult în viața aceasta. Firește, se va ușura în cealaltă viață, pentru că achită aici ceva. Se face ceea ce spune Avva Isaac: ,,Mănâncă din iad”, adică împuținează din chinul iadului prin chinurile de aici, din viața aceasta mănâncă din iad. Adică atunci când lucrează legile duhovnicești, se micșorează puțin din iad, din chinuri.

Dar și părinții care dau pe copiii lor ,,necuratului”, îi făgăduiesc diavolului și apoi diavolul are drepturi asupra lor. ,,Mi l-ai făgăduit” – îți spune.

În Farasa era o famile. Aveau un copil care plângea iar tatăl lui îi dădea ,,necuratului”. Și iată ce s-a întâmplat. Odată când tatăl său l-a trimis pe copil ,,necuratului”, a îngăduit Dumnezeu ca să dispară copilul din leagăn. Atunci nenorocita mamă se duce la Hagi efendi spunându-i: ,,Hagi, efendi, să am binecuvântarea ta, mi-au luat diavolii copilul”. S-a dus Hagi efendi, a citit rugăciunii deasupra leagănului și s-a întors copilul. Treaba aceasta se făcea mereu. Sărmana mamă spunea: ,,Hagi efendi, să am binecuvântarea ta, cât o să mai mergă asta? ” ,,Eu nu obosesc să vin, îi spunea, ci tu te obosești să vii să mă chemi. Va obosi diavolul și îl va lăsa”. De atunci nu mai dispărea copilul. După ce s-a făcut mare îi spuneau: ,,chipul diavolului”. Tulbura tot satul; îi zăpăcea pe toți. Ce a mai tras tatăl meu! Mergea la unul și-i spunea: ,,Cutare a spus așa despre tine”. Mergea și la altul și spunea la fel. După aceea se certau unul cu altul și se băteau. Când au priceput asta, au mers la el ca să-l prindă și să-l pedepsească. Dar aceata i-a sucit și i-a făcut ca ei să-și ceară iertare de la el. Atât de îndrăcit era. Chipul diavolului. A iconomisit Dumnezeu ca și ceilalți să vadă în continuare urmările, ca să le vină mintea, să se vadă în continuare urmările, să se înfrâneze pe ei înșiși și să fie foarte atenți. Acum, cum îl va judeca Dumnezeu pe acesta, este alt subiect. Firește că are și multe circumstanțe atenuante.

Cea mai mare avere pentru lume este binecuvântarea părinților.

După cum în viața monahicească cea mai mare binecuvântare este să primești binecuvântarea starețului tău. De aceea se spune: ,,Să iei binecuvântarea starețului tău. De aceea se spune: ,,Să iei binecuvântarea părinților”.

O mamă, îmi aduc aminte, avea patru copii și se plângea sărmana. ,,Voi muri de supărare – îmi spunea. Nu s-a căsătorit nici un copil. Fă rugăciune”. Femeia văduvă aceea, copii orfani, mi-a fost milă de ei. Fac rugăciune, fac rugăciune, nimic. Îmi spun: ,,Se întâmplă ceva aici”. ,,Ni s-au făcut vrăji”, spuneau copiii. ,,Nu sunt vrăji aici; se vede când este din vrăji. Nu cumva v-a blestemat mama voastră?” îi întreb: ,,Da, Părinte, îmi spun. Când eram mici , fiindcă eram foarte zburdalnici, mama ne spunea mereu de dimineața până seara: ,,Ca lemnele să rămîneți; ca lemnele să rămâneți”.

Mergeți și scuturați-o pe mama voastră, le-am spus, și să-i spuneți să se pocăiască și să se spovedească și de acum înainte să vă dea mereu binecuvântări”. Într-un an și jumătate s-au căsătorit toți patru.

Aceea, sărmana, era femeie văduvă și se pare că și fără răbdare, iar copiii zburdalnici fiind au scos-o din răbdăriși asfel i-a blestemat.

-Dacă părinții blesteamă copiii și după aceea mor, cum vor slobozi copii de blestem?

-Dacă copiii caută în ei înșiși vor afla că, pentru a fi blestemați de părinții lor, se pare că au fost nerozi și i-au chinuit pe aceia.

Dar dacă își simt greșeala lor și se pocăiesc cu sinceritate și se spovedesc, se îndreaptă.

Iar dacă sporesc duhovnicește copiii, ajută și pe părinții lor.

-Părinte, când am plecat la mănăstire și pe mine m-au blestemat părinții mei.

-Acestea sunt singurele blesteme care se transformă în binecuvântări.

Cu durere și dragoste pentru omul contemporan- Cuv.Paisie Aghioritul (Editura Schitul Lacu)