duminică, 23 decembrie 2012

Povestea si semnificatia icoanei Maicii Domnului Portarita:

Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, numita “Portarita”, in original se afla in paraclisul de la poarta Manastirii Iviron, cum se intra in curte, pe partea stanga. Potrivit traditiei athonite, aceasta icoana a venit singura, pe mare, din Bizant – Niceea.
Calugarii de pe Sfantul Munte povestesc cu evlavie si smerenie faptul ca icoana Portarita a venit la Sfantul Munte pe mare. Ea apartinea unei vaduve credincioase care a vrut sa apere icoana de oamenii imparatului ce au venit in control la ea si atunci a spus o rugaciune “Maica Domnului, eu nu mai pot sa te apar. Stapana lumii, tu, ca Maica a lui Dumnezeu, ai stapanire peste toata zidirea. Tu poti sa ne izbavesti si pe noi de mania stapanitorilor si icoana ta de cufundarea in mare.”, si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit, in chip minunat – dreapta, pe apa, fara a se scufunda – pana la Sfantul Munte Athos. (conform www.crestinortodox.ro)
Dupa ani si ani, cand aproape de tarm fusese construita Sfanta Manastire Iviron, calugarii au vazut intr-o seara deasupra valurilor un stalp de foc ce ajungea pana la cer. In fata privelistii iesite din comun, au ramas nemiscati si cantau. Vedenia a mai continuat cateva nopti, pana ce s-au adunat si calugari de la alte manastiri acolo, pe tarm. Atunci au vazut ca acel stalp de foc izvora dintr-o icoana a Maicii Domnului, iar cand parintii vroiau sa se apropie cu barca, icoana se indeparta. S-au intors in biserica manastirii si s-au rugat cu credinta si lacrimi Maicii Domnului sa daruiasca acea icoana manastirii lor.

Toti monahii au iesit la tarm unde Gavriil, unul din credinciosii manastirii, a pasit pe apele marii ca pe uscat si a luat in mainile sale aceasta icoana grea si de mari dimensiuni, pictata pe lemn. Pe tarm, monahii s-au inchinat icoanei cu evlavie si mare bucurie. Apoi cu cantari au dus-o in sfantul altar al bisericii manastirii.
In ziua urmatoare, insa, icoana nu a mai fost gasita in biserica! Cautand-o, au gasit-o pe zidul manastirii, deasupra portii centrale. Au adus-o in biserica, dar iarasi au gasit-o la poarta. Acest lucru neobisnuit s-a intamplat de mai multe ori, pana cand nedumerirea monahilor a fost dezlegata de Preasfanta, care a aparut in vis lui Gavriil, zicandu-i: “Spune fratilor sa nu ma mai deranjeze de acum inainte, pentru ca eu nu doresc sa fiu pazita de voi, ci eu sa va pazesc pe voi, nu numai in viata de acum, ci si in cea viitoare. Si sa nadajduiasca in milostivirea Fiului meu si Stapanului tuturor toti monahii traitori cu evlavie si frica de Dumnezeu in muntele acesta virtuos. Acest dar eu l-am cerut de la El si iata, va dau voua semn: cat timp veti vedea icoana mea in aceasta manastire, harul si mila lui Dumnezeu nu vor lipsi de la voi.”
Monahii s-au bucurat de toate acestea si apoi au zidit un paraclis aproape de poarta manastirii, unde au pus aceasta icoana facatoare de minuni, care se afla in acest loc pana astazi. Datorita acestei intamplari, icoana a primit numele de “Portarita”.

Peste ani, un barbat care a ajuns la manastirea Iviron unde se afla Portarita, nu a crezut in toate aceste cuvinte ce atestau puterile ei si a luat un cutit si a brazdat icoana in dreptul obrazului Fecioarei Maria. Din locul taieturii s-au scurs lacrimi cu mir care s-au uscat si cateva picaturi de sange au tasnit. Iar icoana a ramas pe veci cu acea reprezentare: Obrazul Fecioarei Maria este brazdat si cu picaturi de sange curgandu-i din rana periodic. Omul uluit, a devenit nu doar credincios dar si calugar la sfanta manastire Iviron.
Aceasta brazdare a obrazului Maicii Domnului este vizibil si pe reproducerea icoanei Portarita.