vineri, 15 ianuarie 2010

De la lume adunate si tot la lume date!!!!!

Cum este omul frumos?

1561530-lgCu siguranta veti raspunde ca Omul cel mai frumos e Dumnezeu. Cu adevarat asa este! Dar am pregatit o povestioara in cele ce urmeaza care arata care este omul cel mai frumos. Intr-un sat de munte traia o data un om caruia ii placeau foarte mult discutiile cu oamenii, dar nimeni nu dorea sa discute cu dansul, caci era urat. Din cale de afara de urat. Fizicul ii era plin de bube. Cine dorea sa fie ca el? Nimeni? Dar de ce nu vorbea nimeni cu el?

Nu vorbea nimeni cu el pentru ca el arata urat.Isi ducea crucea impacat, dar si foarte necajit. Singura lui mangaiere era ca avea o baraca unde putea sa doarma. La un moment dat tanarul bubos ii zice lui Dumnezeu: Doamne fa-ma frumos la chip, asa de frumos incat ceilalti sa se minuneze! Dumnezeu vazand suferinta lui, l-a vindecat imediat cum a auzit acest suspin adanc al tanarului. Si l-a facut Dumnezeu asa de frumos, incat toti localnicii intrau in discutii cu el, toti il intrebau ce s-a intamplat? Cum s-a vindecat? Si acela raspundea: Dumnezeu insusi m-a vindecat.

Unii credeau, altii il faceau nebun, altii atat de minunati il mituiau sa le descopere elixirul care l-a baut ca sa se infrumuseteze. Insa el toate le punea pe seama lui Dumnezeu. I s-a indeplinit dorinta cea mare! Dar tot era sarac, caci nu avea nicio ruda, si nici unde sa stea. La un moment dat intalneste o fata foarte frumoasa cu care se casatoreste, dar erau tristi caci nu puteau avea copii. Dupa un an fata l-a parasit si a ajuns din nou necajit, dar carciumarul il cheama la dansul si ii zice: Ai tu grija de carciuma mea, caci eu mor in cateva zile. Zis si facut. Anii treceau si baiatul devenea din ce in ce mai bogat! Si chipul cel frumos ii pierea usor transformandu-se intr-un chip isovit de pacate. Apropiindu-se prin zona un tanar care avea bube multe poreclit Bubosu s-a oprit la noul carciumar zicandu-i: Nu am pe nimeni, nu am unde sa ma duc, daca doresti sa ma gazduiesti la tine, te rog….

Tanarul care stia cum e sa fii bubos i s-a facut sila de acela, dar nu l-a alungat, ci l-a pus paznic la porci si sa doarma in cotet cu porcii… Bubosul a fost multumit si a dat Slava lui Dumnezeu! Dar ce facea noul carciumar, fost “bolnav” de uratenie? Incepuse sa bea, si de cate ori se enerva rabufnea batand pe Bubosul si de cate ori il batea Bubosul zicea: Slava lui Dumnezeu!

Daca eu as fi mai bun si acesta ar fi mai bun! Tanarul carciumar se minuna cand il auzea si inceta sa il mai bata…dar cand se imbata isi relua vechiul obicei satanicesc. Bubosul ziua si noaptea slavea pe Domnul si intr-o zi tanarul carciumar a avut un vis: Se facea ca este pe o pajiste unde nu era nimeni, era absolut pustiu. Deodata a vazut cum Bubosul se ridica catre cer si fiecare lacrima varsata il lumina mai tare si l-a auzit zicand: Slava lui Dumnezeu! Domnul sa ierte sufletul tanarului acestuia care a uitat ca a fost bubos! Eu il iert Doamne pentru numeroasele lui batai, iarta-l si Tu milostive Doamne! Si zicand acestea Bubosul a inceput sa straluceasca asemenea unui sfant.

Tanarul care se afla pe pajiste privea cu multa mahnire la acea priveliste. Dar mahnirea lui s-a transformat in spaima cand a vazut ca este inconjurat de murdarie, tot trupul ii era plin de negru….Trezindu-se a fugit catre Bubosul in cotetul cu porci, dar nu a gasit acolo decat o foaie pe care era scris: Cu adevarat nu frumusetea trupului este cea care te ridica inaintea lui Dumnezeu, ci curatenia sufletului tau…