sâmbătă, 28 iulie 2012

O rază de lumină dumnezeiască


„Întru aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu pentru noi, că Dumnezeu L-a trimis în lume pe Fiul Său Cel Unul Născut pentru ca noi să viem printr-Însul” (I Ioan 4,9)

Într-o temniţă, sub pământ, într-un ungher umed şi întunecos, a crescut o iederă. Nu fusese stropită de nici o picătură de ploaie sau de rouă; frunzele ei firave, pe jumătate uscate, se nutreau doar din seva mucegăită a pereţiloracelei hrube. Dar odată cu venirea verii, o rază de soare a pătruns şi în acel sumbru loc de detenţie. În fiecare zi, timp de o oră, această rază încălzea sărmana plantă muribundă. Şi iată că viaţa a început să se trezească în ea, rădăcinile să prindă putere, frunzele au dat a se înălţa spre lumină, vrejurile îngălbenite s-au umplut de sevă proaspătă, au apărut noi lăstari. Firava plantă a început să se caţere din ce în cemult pe perete, a ajuns la deschizătura îngustă a ferestrei, a trecut printre gratiile de fier, răzbind în cele din urmă afară, în libertate, unde se putea bucura o zi întreagă de razele binefăcătoare ale soarelui. Planta „victorioasă" a tot crescut până când a acoperit cu un strat compact de frunze tot peretele exterior al închisorii, dând culoare şi prospeţime acelei clădiri mohorâte.
Aşa se întâmplă şi cu sufletul omului aflat în prinsoarea păcatului şi desfrâului, când lumina dumnezeieştii iubiri ajunge să pătrundă în el. Intrând în inima împietrită, iscă un fior de bucurie, sufletul prinde viaţă, sporeşte, absoarbe binefăcătoarea lumină dumnezeiască, se trezeşte la o nouă viaţă. Şi, întocmai ca acea iederă renăscută, se îmbracă în frunziş proaspăt, de toată frumuseţea, iar în cele din urmă dă roade de credincioşie spre slava lui Dumnezeu.Înţelepciunea omenească ocupă un loc de frunte în istoria popoarelor. Dar nici o filozofie nu poate readuce la viaţă un suflet mort. Ştiinţa face minuni în zilele noastre; enigmele naturii dispar una câte una, practic nu mai există distanţe, se deschid noi căi sub apă, sub pământ, în aer... Se poate dialoga la distanţe inimaginabil de mari. Luminătorii cereşti sunt „catalogaţi" şi măsuraţi cu exactitate matematică. Dar nici cea mai exactă ştiinţă nu poate rezolva marea problemă a vieţii şi a morţii. Numai Hristos dă viaţă: „Ca viaţă să aibă, şi din belşug s-o aibă" (Ioan 10, 10).
Cuvântul Său, Duhul Său înnoiesc, dau viaţă sufletului mortificat. Numai în El este mântuire, deşteptare din som­nul păcatului, fiindcă cine „crede în El are viaţă veşnică" (Ioan 6, 40).
"Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu-366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului"