luni, 8 martie 2010

poezie

În fiecare zi mă cheamă
La viaţă sfântă Dumnezeu.
În fiecare zi am pildă
Şi rugător un sfânt al său.

Şi-n fiecare zi-mi’oferă
Prilej, model, pildă şi har
Şi rugător curat şi sincer,
Cîte un sfânt din calendar.

În orice zi sfinţii mă cheamă
La rugăciune şi căinţă,
La Adevăr, la curăţie
Şi la adânca pocăinţă.

În orice clipă mintea-mi poate
Să cerceteze viaţa lor,
Şi să înţeleagă’ortodoxia
Din pocăinţa sfinţilor.

Că-n orice zi sfinţii ne’arată
Credinţa nu din teorie
Ci din concretul vieţii sfinte
Şi-a faptelor din mărturie.

Oricare sfânt face dovada
Cuvintelor transpuse-n faptă
A pocăinţei lor smerite
Şi-a bucuriei ce ne’aşteaptă.

A curăţiei şi-a iubirii,
A lepădărilor de sine
A dragostei nevinovate
Şi-a răului învins prin bine.

În acest veac al înşelarii
Şi-al teoriilor înalte
Concretul ortodox vorbeşte
Prin viaţa lor plină de fapte.

În fiecare zi mă cheamă
La viaţă sfântă Dumnezeu
În orice zi ortodoxia
Ne’nvaţă-n sfinţi Cuvântul său.

Şi fiecare zi mă cheamă
La viaţă demnă şi smerită
Iar fapta lor mi-arată calea
Cu’adevărat nerătăcită.

Mai marii zilei pot să tragă
Întreaga turmă-n rătăcire
Doar sfinţii în oricare vreme
Ne sunt reper şi ocrotire.